De ce pleaca femeile?

perete6

Nu ai putut sa ma vezi cat timp am stat langa tine, cu tine, aproape de tine, iar acum ca am plecat te plangi ca ma vezi peste tot.

Voi, barbatii, va plangeti intr-una ca va parasim, ca de ce va parasim, ca de ce va spunem ca va iubim si apoi plecam? E totul logic si atat de simplu: pentru ca la un moment dat prezenta voastra in viata noastra inceteaza sa ne mai faca bine, sa ne multumeasca sau sa ne dea pacea aia sufleteasca. Pentru ca actiunile voastre nu ne mai fac demult sa ne simtim implinite. Si cand te gandesti ca oricum plecam de fiecare data prea tarziu… Asteptam ca nefericitele pana in ultima clipa, aia jalnica, cu speranta ca o sa mai reusim sa scoatem ceva de la voi. Dar de unde, ceata s-a lasat demult si numai dupa ce ne-a patruns frigul prin vene avem curaj sa ne luam traista in spate si sa-nchidem usa pentru totdeauna.

Dar orice scuza am aduce in discutie, pana la urma tot pe noi ne socotiti drept oile negre in toata povestea asta, cea mai uzata replica pentru prietenii curiosi fiind urmatoarea: “M-a lasat pentru ala, avea nu stiu ce masina si ii dadea si bani de toale.” Ceea ce nu puteti voi sa acceptati dragii mei este ca, desi noi suntem oile negre in viziunea voastra, niste curve care v-au distrus ani din viata, voi nu sunteti decat niste ciobani care nu au fost capabili sa ne pastreze in turma.

E atat de ciudat sentimentul acela cauzat de pierderea unei persoane dragi. Si totul din vina ta. Si te gandesti ca poate daca nu i-ai fi spus tampenia aia, poate daca i-ai fi luat si tu niste flori din cand in cand sa vada ca te gandesti la ea inca de la prima ora a diminetii, poate daca ti-ai fi cerut scuze in seara aia cand ai facut-o sa astepte atat…poate, poate ai fi facut-o sa-si uite ceva la tine. Asta ca o scuza, bineinteles, ca sa poata sa se mai intoarca o data. Si inca o data. Si tot asa.

Dar uneori e tarziu. Atat de tarziu ca ni se face somn si singurul lucru pe care il mai vrem e sa dormim si sa speram ca a doua zi golul din suflet s-a umplut. Cu ce? Cu sperante, cu iluzii, cu orice…doar sa nu mai simtim…gaurile.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s